Crearea “moldovenismului” în RSSM (1940-1941) - 14 Aprilie 2011
Duminică, 04-Dec-2016, 2:58 AM
Bine ai venit Oaspete |
Meniu
Logare
Autentificare:
Parola:
Publicitate

Pagina Principala » 2011 » Aprilie » 14 » Crearea “moldovenismului” în RSSM (1940-1941)
7:39 PM
Crearea “moldovenismului” în RSSM (1940-1941)
Crearea “moldovenismului” în RSSM (1940-1941) Valul terorii comuniste, instituite la data de 28 iunie 1940, a fost nemilos cu intelectualitatea de creatie. Generatia de intelectuali, care a reprezentat sufletul miscarii de renastere nationala, si a pregatit Unirea din 1918, a fost, in primul rand, macinata de masina diabolica a sistemului.

Martorii oculari ai tragediei ce s-a abatut asupra poporului, multi dintre oamenii de creatie nu au putut suporta situatia, apropiindu-si singuri sfarsitul. Cunoscutul ziarist Dumitru Remenco, arestat la Chisinau, s-a sinucis la inceputul lunii iulie 1940. Alexandru Ouatu, cunoscut pedagog, fost director al Liceului «Mihai Eminescu» din Chisinau, neputand suporta teroarea la care a fost supus, s-a sinucis si el in primele zile ale lunii iulie 1940.

La 10 februarie 1941 a aparut decretul despre trecerea limbii romane la grafia slavona. Conform acestuia, incepand cu 1 martie 1941, pe teritoriile romanesti ocupate urma sa se foloseasca doar grafia chirilica.

La 10 martie 1941, comisarul poporului pentru invatamant a organizat o «consfatuire», pe a carei ordine de zi erau puse in discutie problemele lingvistice. Prin notiunea de «limba moldoveneasca» se subintelegea limba romana schimonosita, deformata, un surogat creat artificial pentru a motiva devizarea entitatii nationale si a sustine teoria existentei celor «doua limbi, doua culturi, doua ideologii». Discutiile s-au axat pe asa-zisele legaturi est-slave, motivandu-se in acest mod autonomia regionala a limbii si apropierea ei de limba rusa.

Autoritatile sovietice au organizat aceasta «consfatuire» cu scopul de a afla care sunt opiniile intelectualilor si a depista pe exponentii orientarii proromanesti. Mai apoi, participantii la «consfatuire» au fost crunt persecutati.

La scurt timp dupa «consfatuire», poetul si redactorul revistei «Viata Basarabiei», Nicolai Costenco, scriitorii Mihail Curicheru si Emil Gane au fost deportati in Siberia. Nicolai Constenco a fost exilat in 1940 si a revenit abia peste 15 ani. Cercetatorul, publicistul si activistul cultural Emil Gane a stat si el 15 ani in exil pe insula Sahalin. Poetul si traducatorul Boris Baidan s-a aflat in exilul siberian timp de 18 ani. In conditii enigmatice a murit si renumitul compozitor Mihail Berezovschi.

Profesorul Eremia Cecan a fost condamnat la moarte pentru actiuni proromanesti. Un destin la fel de tragic l-a avut si marele folclorist, pedagog si sociolog Petre Stefanuca, care, la varsta de 33 de ani (1939), era deja director al Institutului Social Roman din Basarabia. Petre Stefanuca a fost acuzat de «fascism» si «antisovietism» pentru atitudinea sa categorica impotriva teoriei de moldovenizare si introducerea alfabetului chirilic. A fost arestat in noiembrie 1940, iar in iulie 1942 a murit intr-un lagar de detinuti politici din RSFSR.

Concomitent, noile autoritati comuniste au purces la realizarea asa-numitei «revolutii culturale», prin intermediul careia era propagata ideologia marxist-lenenista care, prin natura sa, garanta asimilarea totala a noului teritoriu.

Astfel, la 5 iulie 1940, la Chisinau, in Gradina Publica, langa statuia lui Puskin a fost improvizata o adunare a «scriitorilor», la care au participat 45 de persoane. «Scriitorii» locali au fost reprezentati de Candea, traducator si redactor la Editura de Stat. El a criticat vehement regimul romanesc.

La doar trei zile, capitala a gazduit o alta asa-zisa intrunire a «scriitorilor», in cadrul careia Iohan Alitman s-a referit la «bogatia» literaturii sovietice. In acelasi timp, au fost publicate «operele literare» ale «scriitorilor» care proslaveau lovitura de stat bolsevica din Rusia, socialismul, «eliberarea» din 28 iunie 1940 etc. Poeziile «28 iunie» si «Cantecul basarabeanului» de Leonid Corneanu, poemul «Sat uitat» de Andrei Lupan, «Tinerete» si «Tara sovietica» de Emilian Bucov etc. erau prezentate ca «modele de fericire» pentru «moldoveni».

Politica de promovare a unei culturi moldovenesti, complet diferita de cea romana, a fost continuata prin crearea Institutului Moldovenesc de Cercetari Stiintifice. Sef al sectiei de limba si literatura a fost numit I. Ceban, care, sub masca «neaosului moldovenesc», promova ideea antiromanismului, impunand teoria falsa a «celor doua limbi, doua popoare, doua culturi». Noua institutie promova insistent lucrarile unor scriitori din stanga Nistrului: culegerile «Cantece norodnice moldovenesti», «Zicatori si cinghilituri vechi moldovenesti», «Povesti norodnice moldovenesti», «culese» de M. Oprea si I. Ceban.

Profesorii Institutului Moldovenesc «T. Sevcenko» din Tiraspol au pregatit o lucrare de proportii, prin care au incercat sa demonstreze legatura dintre Rusia de est si «cnezatul moldovenesc», «legatura stansa a poporului moldovensc cu cel ucrainean» etc.

Teroarea intelectualitatii de creatie se realiza inclusiv prin distrugerea in masa a bibliotecilor publice existente. Pana la ocuparea tinutului de sovietici, in Chisinau functionau doua biblioteci mari: una apartinea Primariei Municipiului si alta, numita Biblioteca Centrala. Prima a fost complet arsa. Pe cea de-a doua sovieticii intentionau sa o transforme intr-un centru de promovare a ideologiei comuniste, de aceea au pastrat-o. In 1941, aceasta se afla in faza de transformare.

Autoritatile sovietice ocupante scoteau literatura romanesca din bibliotecile rurale si o ardeau in mijlocul satului, in prezenta noilor functionari. Au fost deschise, in schimb, 249 de biblioteci cu literatura rusa, cu tematica si orientare comunista, care contineau aproximativ 1 173 mil. de volume.

O soarta similara au avut-o si muzeele – cele ce functionau in regiune – toate au fost distruse de sovietici, iar colectiile – imprastiate. Este vorba despre Muzeul Regional si Muzeul Religios din Chisinau, Muzeul Arheologic din Cetatea Alba, etc.

In schimb au fost deschise 6 institutii care promovau noua ideologie comunista: la Chisinau functionau 4 muzee – Muzeul Stiintelor Naturale, Muzeul «A. Puskin», Muzeul de Arte Plastice si Muzeul Antireligios; in orasul Tighina – Muzeul Tinutului Natal; in orasul Hancesti – Muzeul «Gr. Kotovski».

Nemiloasa a fost soarta actorilor de teatru care, din sentimente patriotice, au decis sa se intoarca la vatra, desi republica a fost ocupata de sovietici. Colectivul Orchestrei Simfonice de la Chisinau, aflat intr-un turneu la Bucuresti, a decis, la sfarsitul lunii iunie 1940, sa revina la bastina. Nici pana astazi nu se cunoaste de ce s-a procedat atat de crunt cu mebrii Orchestrei Simfonice. Ostasii armatei rosii au arestat si impuscat pe teritoriul morii din Orhei tot colectivul Orchestrei.

In schimb au fost deschise 5 teatre de stat: moldovenesc, rus, ucrainean, evreiesc si de papusi. Repertoriul acestora era strict controlat de autoritatile comuniste si reflecta politica de sovietizare a provinciei.

(Mariana S. Taranu, Destin romanesc, Nr. 3-4 (67-68), An. V (XVI), Chisinau, 2010)

Foto: LIFE Magazine, Basarabia, februarie 1940, Radio Chisinau.

  
Vizualizări: 2041 | Added by: admin | Rating: 5.0/1
Total comments: 7
-3   Spam
1 .........   (15-Apr-2011 5:49 PM)
hai mai dati listele lasati variantele acestea nimeni nu le citeste ! si nu saturati lumea atita ...

+2   Spam
2 tanassy   (15-Apr-2011 8:06 PM)
eu nu inteleg ce faci dumneata aici... daca nu sunteti in stare sa plasati un comentariu puteti sa mergeti pe adnaklassniki. V-am recunoscut, dvs. sunteti LENA4KA!!!! (ca si tipaj, indiferent de sexul dvs!)

0   Spam
4 svetlana25   (16-Apr-2011 10:28 AM)
Si de unde sa-ti ia tanassy listele???????Semneaza ea ordine cumva? smile

0   Spam
3 svetlana25   (16-Apr-2011 10:26 AM)
biggrin biggrin biggrin Bravo,pe adnaklasniki daca ti-i lene sa citesti wink

0   Spam
5 roscavalentina@md   (16-Apr-2011 7:12 PM)
De ce adica nimeni nu citeste "variantele" acestea,daca nu le citesti dumneata nu inseamna ca nimeni nu le citeste.Am citit chiar in prima zi,numai ca nu am avut timp pentru comentariu,gasesc ca e interesant,nu am stiut de asemenea lucruri.Pe timpul "sovietic" am studiat istorie a altor popoare.Chiar si din localitatea noastra,multi intelectuali de pe timpurile celea au plecat in Romania,rudele le-au ramas in Moldova Sovietica.Acum citind imi de-au seama de calvarul acelor zile.Cui nu-i este interesant sa-si cunoasca istoria neamului,treaca pe Adnaklasniki.

0   Spam
6 calean   (16-Apr-2011 10:49 PM)
roscavalentina@md sa stii ca ai dreptate,multi dintre noi nusi cunos istoria neamului nostru care a suferit enorm in urma poposirii rusilor pe meleagurile noastre,dar din pacate multi dintre noi nu vor sa vorbeasca cu rudele,buneii,cei care mai sunt in viata,sa le povesteasca prin ce au trecut si cita foame au indurat in urma soveticilor,chiar nu demult vorbeam cu buneii mei care au trecut si prin razboi,foamete,si formarea asa zise colhozuri,si cum traiau pina la sosirea rusilor si cum a venit iadul sovietic peste ei si lea luat tot ce au avut mai drag sufletului,,LIMBA ROMANA PAMINTUL SI LIBERTATEA,, putini dintre noi inteleg ce haus a lasat rusu in urma lui,si de citi ani avem nevoie sa ne vindecam de aceasta riie care se numeste comunism.

0   Spam
7 Cenk   (26-Oct-2012 11:25 PM)
Dane, eu stiu ce a insemnat ptr fatrii nostri moldoveni ziua de 7 aprilie .putea sa fie data revolutiei lor, asa cum la noi revolutia a fost 17-22 decembrie .stiu, nu am trait acea revolutie, dar am trait-o pe cea a moldovenilor ..ei, ca si noi, s-au saturat de acel regim care iti interzicea mai tot ..de ce sa traiesti intr-o tara in care nu ai voie sa faci nimic? de ce sa traiesti acolo din moment ce in lume este aproape peste tot libertate? de aceea s-au revoltat tinerii .pentru ca cei mai batrani s-au complacut in acea situatie .in schimb ei au vrut mult mai mult ptr ei si ptr viitorul lor .

Only registered users can add comments.
[ Inregistrare | Intra ]