Iurie Leancă: Ne integrăm în UE şi nu renunţăm la Transnistria - 5 Mai 2010
Luni, 05-Dec-2016, 5:27 AM
Bine ai venit Oaspete |
Meniu
Logare
Autentificare:
Parola:
Publicitate

Pagina Principala » 2010 » Mai » 5 » Iurie Leancă: Ne integrăm în UE şi nu renunţăm la Transnistria
11:42 AM
Iurie Leancă: Ne integrăm în UE şi nu renunţăm la Transnistria
Iurie Leancă: Ne integrăm în UE şi nu renunţăm la Transnistria

Ministrul de Externe al Republicii Moldova vorbeşte repede şi, ca orice diplomat de carieră, în cearcă să nu se implice prea mult în răspunsurile pe care le dă. În interviul acordat României Libere, şeful diplomaţiei moldovene admite că integrarea în spaţiul european rămâne aspiraţia prioritară a Republicii Moldova, iar relaţia cu Federaţia Rusă trebuie gestionată pornind de la punctele comune, şi nu de la diferenţe.


Deşi reprezintă un punct sensibil pe cele două direcţii strategice, Chişinău-Bruxelles şi Chişinău-Moscova, ministrul Iurie Leancă este tranşant şi în privinţa locului conferit Transnistriei pe harta diplomaţiei de peste Prut: „Nu renunţăm". 


Preşedintele Mihai Ghimpu se opune participării Moldovei la festivităţile de pe 9 Mai din Piaţa Roşie, spunând că cel de-al doilea război mondial a avut efecte complexe asupra Moldovei, inclusiv faptul că Rusia menţine încă trupe pe teritoriul ţării. Dvs. sunteţi în favoarea participării. Care sunt argumentele?


I.L.: Nu m-am pronunţat, dar când tratăm subiecte atât de complicate cum este relaţia cu o ţară importantă trebuie să punem emoţiile deoparte. Trebuie să ne uităm din punct de vedre al raţiunii şi al intereselor de moment şi de perspectivă. Oricât de dificilă este o astfel de decizie, e foarte important să ţinem cont de interesele naţionale.


Care este interesul naţional al Moldovei în acest caz?


I.L.: Principalul interes al ţării este modernizarea Moldovei, iar modernizarea nu poate fi făcută prin antagonizarea partenerilor importanţi ai ţării. Dacă pornim de la acest obiectiv, putem să ne axăm pe ceea ce ne uneşte, pe elementele care pot constitui o bază pentru o relaţie bună. Putem discuta anumite decizii, dar acestea nu trebuie să umbrească relaţia cu Rusia.


S-a mai întâmplat vreodată ca Republica Moldova să nu fie reprezentată la cel mai înalt nivel la festivităţile de pe 9 mai de la Moscova?


I.L.: Nu cred. În plus, anul acesta este o cifră rotundă şi poate de aceea şi sensibilităţile sunt mai mari.


65 de ani de la capitularea Germaniei naziste. 9 Mai este pentru Rusia „Ziua Victoriei". Ce-ar putea pierde Republica Moldova prin neparticipare ?


I.L.: Din punct de vedere diplomatic, relaţia cu Federaţia Rusă ar putea fi ceva mai complexă; şi aşa avem o serie de pro bleme. Sper că mai avem timp să medităm.


Ar putea avea implicaţii economice gestul preşedintelui Ghimpu?


I.L.: Mie mi-ar plăcea să cred că relaţiile economice nu depind de relaţiile politice. Statul poate însă facilita anumite relaţii speciale, dar tot statul poate crea impedimente.


Şeful Serviciului rus de control sanitar a declarat că Rusia şi-ar putea revizui poziţia moderată faţă de vinurile din Moldova, putând face contracte directe cu întreprinzătorii privaţi şi eludând statul din ecuaţie. Vă temeţi de un posibil nou embargou?


I.L.: Nu vreau să intru în detalii. E o relaţie complexă.


Atunci când luăm o decizie sau alta ar fi bine să evaluăm şi să ne gândim foarte bine care sunt interesele noastre imediate şi de perspectivă sub toate aspectele.


 


„Nu văd nici un motiv pentru care ne-am dezice de Transnistria"


Republica Moldova are o strategie solidă de apropiere de UE. Credeţi că, după experienţa cu Ciprul, UE va importa între graniţele sale un nou conflict cum e cel din Transnistria?


I.L.: Suntem conştienţi că având nerezolvat conflictul transnistrean e foarte dificil să convingem UE să accepte Moldova în rândurile sale. Dar şi experienţa României arată că integrarea este un proces care durează. Nu mă pot aventura să zic că e vorba despre 10 sau 15 ani, dar o dată ce Republica Moldova avanseză spre UE vor fi create şi premisele rezolvării acestui conflict şi nu văd nici o contradicţie. Când noi vom fi mai atractivi cetăţenii din Transnistria vor fi interesaţi să facă presiuni asupra regimului de la Tiraspol.


Aveţi vreo analiză care să descrie ce s-ar întâmpla dacă Moldova ar renunţa la Transnistria? Oricum, nu e un teritoriu care să fi aparţinut istoric Basarabiei.


I.L.: Nu ştiu dacă există în istoria relaţiilor internaţionale vreun precedent în care un stat s-a dezis de o parte integrantă a teritoriului său. Pornim de la faptul că în 1991 Moldova a fost recunoscută în frontierele de atunci, iar Transnistria este parte componentă a republicii. Nu văd nici un motiv pentru care ne-am dezice de o parte a teritoriului nostru şi de o parte a cetăţenilor Republicii Moldova. Nu avem nici un drept să ne gândim la o astfel de posibilitate. Trebuie să creăm condiţiile pentru reintegrare, dar o reintegrare care să nu fragilizeze şi mai mult Molodva.


Uneori, când un organism e bolnav trebuie amputat.


I.L.: Prefer să am răbdare să se facă bine. Problema nu poate fi rezolvată peste noapte.


Comisia de studiere şi evaluare a pagubelor produse de regimul sovietic în Republica Moldova a calculat un prejudiciu de 27,8 miliarde dolari. Chişinăul va cere Rusiei ca succesoare a URSS să plătească aceşti bani?


I.L.: Suntem în întârziere faţă de ţările baltice cu aproape 20 de ani şi acum repetăm anumite evoluţii care s-au întâmplat acolo la începutul anilor '90. Şi acolo s-au calculat efectele anexării lor de către URSS, iar despăgubirile au fost plasate pe agendele bilaterale cu Federaţia Rusă. Nu există însă efecte ale acestor revendicări. Raportul Comisiei de la Chişinău este necesar, fiindcă, dacă nu ne cunoaştem istoria, nu putem să ne formulăm perspectivele. Este contraproductiv să începem un proces în care nu avem sorţi de izbândă.


Mai discută Bucureştiul şi Chişinăul despre un tratat bilateral?


I.L.: Pe agendă mai avem subiecte care trebuie negociate, dar trebuie să vedem cum se va numi documentul. Discuţiile care au loc la nivel de experţi trebuie să continue exact în aceeaşi manieră.


Va fi un tratat de tip tradiţional?


I.L.: Există opinii diferite. Suntem într-o lume extrem de dinamică şi avem nevoie de un document care să reflecte viitorul, nu trecutul.


Cum va arăta tratatul de frontieră, de vreme ce Traian Băsescu a spus la Chişinău că nu va semna niciodată un tratat care să mai definească o dată frontiera dintre România şi Republica Molodva?


I.L.: Va fi un document care se referă nu atât la frontieră, cât la regimul acesteia. Nu avem nici o disensiune în acest sens, textul este finalizat în linii mari.


Ce pot face autorităţile Republicii Moldova pentru a-l recupera pe ziaristul Ernest Vardanean, arestat în Transnistria pentru înaltă trădare?


I.L.: E un subiect important pentru noi.


Puteţi face ceva?


I.L.: Nu avem la dispoziţie prea multe pârghii. Cunoaştem că e un regim anticonstituţional, unde regimul de la Chişinău nu are nici o autoritate. Şi nu poate influenţa lucrurile. Tot ce ne rămâne nouă de făcut este să luăm atitudine şi să ne adresăm partenerilor noştri din formatul de negocieri 5+2.


Aţi încercat să negociaţi prin intermediul Rusiei?


I.L.: Nu e vorba despre negocieri, premierul a vorbit cu ambasadorul Rusiei. Am luat contact cu misiunea OSCE şi sperăm că raţiunea va triumfa la Tiraspol.


Oficialii de la Chişinău nu pot face nimic pentru a-l scoate pe ziaristul moldovean acuzat de înaltă trădare în Transnistria, dar, pe de altă parte, susţin că acest teritoriu este parte din Republica Moldova. Nu ar fi mai simplu să renunţaţi?


I.L.: E cel mai simplu să re nunţi, dar ce câştigi în schimb?


Deci aţi putea folosi ulterior Transnistria ca pe o piesă de negociere, de vreme ce vă întrebaţi ce câştigaţi în schimb?


I.L.: Nu putem folosi nici teritoriul, nici populaţia ca piesă de schimb. E dreptul nostru suveran, recunoscut prin tratate internaţionale, şi tot ce trebuie să facem este să reconstituim acest drept.


Mai mulţi apropiaţi de-ai Kremlinului susţin că Transnistria ar putea juca un rol de monedă de schimb: Rusia ar putea primi acest teritoriu în schimbul acceptării reunificării Republicii Moldova cu România.


I.L.: Pe mine mă interesează doar realităţile şi, dacă nu sunt mulţumit cu ele, mă interesează cum le-am putea modifica.


Când vor avea loc alegeri anticipate?


I.L.: Încă nu se ştie.


E posibil ca viitoarea echipă guvernamentală să schimbe politica externă a Repblicii Moldova?


I.L.: Depinde de echipă.


„Vechiul sistem boicotează alianţa de guvernare"


Marian Lupu, liderul democraţilor aflaţi în echipa guvernamentală, a ameninţat deja că ar putea face în viitor o alianţă cu Partidul Comuniştilor. Revenirea stângii la putere ar schimba radical politica externă?


I.L.: Revenirea ipotetică, dar nedorită, a comuniştilor ar duce din nou Republica Moldova într-o stare de semiizolare. Sper ca cetăţenii moldoveni să-şi dea seama că actuala coaliţie poate oferi ţării o perspectivă europeană.


Până la toamnă ar trebui să aibă loc alegeri anticipate sau se mai pot amâna?


I.L.: Pot fi şi mai târziu. Nu există un termen-limită prevăzut în Constituţie, iar Comisia de la Veneţia, care este instituţia cu cea mai mare autoritate în acest sens, spune că alegerile anticipate trebuie să aibă loc într-un termen rezonabil. Acest lucru cred că înseamnă un an de la alegerile precedente.


 Există o serie de confruntări între partidele aflate la guvernare la Chişinău şi care seamănă cu scena politică a României dintre 1996 şi 2000, când a guvernat prima coaliţie anticomunistă, dar care a pierdut alegerile din cauza concurenţei neloiale din interior.


I.L.: E o problemă cu care ne confruntăm. Trebuie să avem înţelepciune, fiindcă am moştenit o situaţie dificilă; în schimb, avem o deschidere fără precedent din partea UE. Pentru a nu pierde această oportunitate, trebuie să facem reforme extrem de agresive şi sper că acest context de posibile alegeri anticipate să nu disturbe lucrurile.


Nu credeţi că în spatele acestor dispute din coaliţia de guvernământ există, cum s-a întâmplat şi în România, un sistem fidel vechiului regim şi care are suficiente instrumente pentru a produce cutremure?


I.L.: Într-adevăr, nu cred că în şapte luni de zile, de când am câştigat alegerile, am putut demonta sistemul anterior. Sistemul există, are o anumită rezistenţă şi poate există chiar şi mici sabotaje.


Sunt tot felul de scheme sofisticate, create de vechiul regim, iar în final se observă că sistemul pune piedici şi este interesat să pună anumite piedici între partenerii din alianţă. Până acum am reuşit să evităm aceste pietre subacvatice şi să navigăm cu prudenţă. Poate mai pierdem din timp, dar contează sensul reformei.


Avem nevoie de un tratat bilateral care să reflecte viitorul, nu trecutul."


Sistemul există, are o anumită rezistenţă şi poate există chiar şi mici sabotaje."


Revenirea ipotetică, dar nedorită, a comuniştilor ar duce din nou Republica Moldova într-o stare de semiizolare."


CV Iurie Leancă


2009 - La 46 de ani este numit ministru de Externe.


2005-2009 - Vicepreşedinte al Asociaţiei pentru Politică Externă.


2007-2009 - Vicepreşedinte al Companiei ASCOM.


2005-2007 - Consilier superior al Înaltului Comisar OSCE pentru minorităţi naţionale.


2001-2005 - Vicepreşedinte al Companiei ASCOM.


1999-2001 - prim-viceministru al Afacerilor Externe.


1998-1999 - Viceministru al Afacerilor Externe.


1998 - Ambasador cu misiuni speciale pentru integrare europeană.


1993-1997 - ministru-consilier al Ambasadei Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii.


1986-1993 - Angajat al Ministerului Afacerilor Externe.


1981-1986 - Institutul de Stat din Moscova pentru Relaţii Internaţionale.


Autor: Romania Libera
Sursa: www.romanialibera.ro

  
Vizualizări: 1445 | Added by: admin | Rating: 0.0/0
Total comments: 1
0   Spam
1 cipdeil   (05-Mai-2010 2:56 PM)
applause applause applause

Only registered users can add comments.
[ Inregistrare | Intra ]